Home Despre Noi Echipa Alegeri 2008 Contact
Stiri Recente

Legaturi Utile


Harta Interactiva
Conferinta sustinuta de senatorul Lia Olguta VASILESCU, purtatorul de cuvant al departamentelor PSD, deputatul Victor SURDU, presedintele departamentului de Agricultură şi dezvoltare rural&#
Conferinta sustinuta de senatorul Lia Olguta VASILESCU, purtatorul de cuvant al departamentelor PSD, deputatul Victor SURDU, presedintele departamentului de Agricultură şi dezvoltare rurală si senatorul Sorin Marius BOTA, presedintele departamentului de Transport şi infrastructură - 12.08.2010
Lia Olguţa Vasilescu: Astăzi a avut loc şedinţa departamentelor PSD; au fost mai multe teme pe care le-am dezbătut. Mai târziu vor intra în conferinţa de presă şi colegii mei Sorin Bota de la Departamentul de Transporturi şi domnul Victor Surdu de la Departamentul de Agricultură cu temele zilei.
De asemenea, aş vrea să avem o reacţie politică pe care am discutat-o şi astăzi la departamente vis-a-vis de interviul pe care l-a dat domnul Traian Băsescu ieri. Aş vrea să citez o frază: „Nu aş avea nicio ezitare, dacă PSD şi PNL vin cu un program de consolidare a reformelor instituţionale, să desemnez un premier care să le reprezinte. Deocamdată însă, prin declaraţii publice, nici PSD şi nici PNL nu dau semne că vor reforme.” Aş vrea să spunem că PSD va veni la guvernare să schimbe, nu să continue drumul început de preşedintele Traian Băsescu prin intermediul guvernului condus de Boc. Băsescu ne spune, practic, prin această declaraţie că trebuie accelerată reforma, aşa cum o vede domnia sa, în condiţiile în care a văzut toată populaţia României ce înseamnă această reformă.
Noi putem să vă anunţăm că suntem aproape gata cu programul de guvernare, care va fi definitivat cât de curând de departamente. Astăzi am avut iarăşi discuţii; s-a lucrat toată vara la el. Probabil că va fi prezentat după moţiunea de cenzură, în luna octombrie, aşa cum a anunţat şi preşedintele partidului, domnul Victor Ponta. Ne pregătim să devenim o alternativă la guvernare; nu ne este frică de guvernare, dar nici nu putem accepta să continuăm reforma lui Traian Băsescu, aşa cum înţelege Traian Băsescu reformă, prin tăieri de pensii, de salarii şi aşa mai departe – aţi văzut cu toţii ce înseamnă.
În continuare îi dau cuvântul domnului Victor Surdu de la Agricultură, ca să vă prezinte câteva date.
Victor Surdu: Acum vreo cinci săptămâni – duminică ar fi cinci săptămâni – pe un post de televiziune îi rugam pe fermieri să nu vândă grâul, pentru că îi va creşte preţul. Deţineam informaţii despre acest lucru pentru că noi, aşa cum v-am mai spus, avem un sistem bine pus la punct, care se informează de pe piaţa internă, piaţa externă, asupra evoluţiei preţurilor la principalele produse alimentare. Constatarea este una clară: dacă au vândut grâul acum patru, cinci săptămâni sub 4 lei, acum preţul a sărit de 6 lei, chiar la grâul furajer.
Tema conferinţei de astăzi o reprezintă tăierea fără discernământ, fără o fundamentare ştiinţifică, a 25% din salarii. Acest lucru are ca repercusiune o lovitură dată puţinelor vaci de lapte care au mai rămas în România, printre care nuclee de elită, de reproducţie; trei dintre cele care au mai rămas se află în reţeaua Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice.
Înainte de aceasta aş vrea să vă informez că în Europa consumul mediu de lapte pe cap de locuitor este de 26 de kilograme. Consumul mediu în Franţa este de 61 de kilograme, în Germania este de 49 de kilograme, în Bulgaria este de 9,8 kilograme, iar în România este de 4,5 kilograme de lapte. În aceste condiţii, 61% din cantitatea de lapte şi de produse lactate care se consumă zilnic în România este importată. Aproximativ nouă mari multinaţionale produc sub etichetă românească în ţările de origine şi le vând în supermarket-urile noastre. Nu dau astăzi exemple, dar va veni şi momentul în care voi spune ce consumă românii care caută în rafturi produse româneşti, dar care nu sunt produse aici, sunt aduse cu TIR-urile.
În ceea ce priveşte laptele, mulgătorii, cei care mai ţin încă producţia de lapte – asta este, vorbim despre vaci, despre mulgători – mulgătorii din aceste trei staţiuni de cercetare, văzând salariile pe care le-au luat, reduse cu 25%, şi-au pus problema în felul următor: „Vedeţi, domnule director, aici avem 300 de vaci. Din 300 de vaci, 210 le mulgem noi, iar restul să le mulgă domnul prim ministru Boc, care reprezintă 25%. Acest lucru s-a întâmplat şi la Arad, şi la Şimnicul de Sus, lângă Craiova, şi la Secuieni, lângă Roman. Care este ideea? Aceşti oameni nu au nimic comun cu salariile de bugetari. Ei lucrează la normă şi în acord – cât lapte mulg, atâţia bani primesc. Urmarea este că un număr important de vaci vor rămâne fără îngrijitori, iar îngrijitorii vor proceda aşa cum sunt îndemnaţi: „părăsiţi această ţară şi mergeţi în lumea largă, mulgeţi vacile în Italia, în Germania, ca să facă lapte acolo, ca să-l vândă apoi sub diferite etichete şi produse în România.” Repet, ca să nu existe nicio confuzie. Oamenii normali la cap din ţara asta, care încă mai ţin ţara mulgând vaca, oaia, îngrijind porcul, au avut următoarea problemă: „domnule director, astea trei sferturi din vaci le mulg eu, că atâta salariu îmi mai dai, şi 25% din vaci să le mulgă domnul Emil Boc”.
Ultimul subiect este mai vechi, dar a ajuns din nou în atenţia noastră. Dacă Ministerul Agriculturii, pentru acest an, la dezbaterea generală a bugetului a acordat 220 de milioane de lei Agriculturii pe tot anul – acesta este bugetul – din aceşti bani, conform ultimelor ştiri care circulă pe agenţiile de presă, 142 de milioane de lei înseamnă rectificare bugetară în minus la Ministerul Agriculturii. Deci, din 220 de milioane, care reprezintă, de fapt, un buget 0,02% din PIB, minus 142 de milioane mai rămân vreo 80 de milioane de lei, cu care nu se poate face nimic.
Ar mai fi multe lucruri de spus. Că s-a dat o ordonanţă de urgenţă prin care agricultorii să primească diferenţa la acciză la motorină, dar ordonanţa de urgenţă nu produce efect asupra cheltuielilor de 60% din înfiinţarea culturilor pe acest an, care s-au efectuat înainte de apariţia ordonanţei, adică pentru înfiinţarea culturilor din campania din primăvară, iar cine doreşte astăzi să recupereze banii la motorină la capitolul accize trebuie să facă ceva ca o teză de doctorat şi mai mult decât sigur că în aceste 80-90 de pagini se găseşte câte ceva şi nu vor lua acciză la motorină.
Sorin Bota: Bună ziua, bine v-am găsit. Văd că domnul ministru Berceanu insistă în această perioadă de vară să facă mari reforme după ce, în urmă cu o lună de zile, anunţa că în sistemul feroviar nu vor mai fi concedieri. După cum deja bine ştiţi, s-au grăbit să anunţe ei, ca să nu spunem noi ceea ce ştiam din interior: că pregătesc peste 10 mii de noi concedieri în sistemul feroviar în toate societăţile de profil, ca măsură rezultată în urma negocierilor cu Fondul Monetar Internaţional, spune domnul Berceanu. Uită să spună, însă, că şi la întocmirea bugetului, în iarnă, i-am arătat cum, doar reducând cheltuielile de investiţii inutile în această perioadă numai la Metrorex, n-ar trebui să facem nicio reducere, nici cea din primăvară, nici cea care urmează la începutul acestei toamne.
N-am să mai insist pe acest subiect, doar am să anunţ că la CFR Infrastructură conducerea actuală continuă procesul de implementare şi de reducere a posturilor şi de înlocuire a directorilor cu experienţă în domeniul feroviar cu directori care nu au de-a face cu sistemul feroviar pe modelul directorului general, fost jurist la unul dintre clienţii principali privaţi la bugetul companiilor. Metoda este aceeaşi: se înlocuiesc cu directori impuşi tot de abonaţii la bugetul companiilor feroviare, impuşi de societăţile private de profil.
Mai mult, în sistemul de cale ferată de transport-călători, CFR Călători se pregăteşte de o viitoare mare privatizare în anii următori. Sigur, acest lucru se poate face doar dacă se pregăteşte terenul bine din timp cu arături de primăvară şi toamnă corespunzătoare. Astfel, CFR Călători pregăteşte renunţarea la 3000 de kilometri de linie inter-operabilă, astfel încât subvenţia aferentă transportului de călători pe aceste linii să treacă în bugetul privaţilor care nu fac transporturi de călători, dar întocmesc documente aferente cum că ar face, iar veniturile normale de pe aceste linii vor fi scoase. Mai mult, se pregăteşte o nouă achiziţie de auto-motoare second-hand, 40 de bucăţi, pe modelul mai vechi - pentru că suntem o ţară „second-hand”, cum spune preşedintele -, şi vom lua în continuare auto-motoare second-hand, pentru că cele noi stau pe dreapta pentru că nu s-a încheiat contractul de mentenanţă. Există jumătate din parc folosit ca piese de schimb,
Sigur, reducerea de personal este legată şi de mergerea în şomaj tehnic, unde mecanicii de locomotivă nu pot să stea în şomaj tehnic două zile, iar două zile să lucreze. Este mai greu de implementat, dar vom vedea ce va face mintea luminată a domnului Berceanu.
Mergând în continuare la CFR Marfă, domnul ministru Berceanu insistă ca această companie să se apropie de faliment şi să o aducă la un nivel de salariaţi conform cerinţelor viitorului cumpărător al acesteia, adică de 2-3000 de persoane. Sigur, CFR Marfă ar avea nevoie doar de 5000 de tone de transport pe zi în plus pentru ca această societate să fie rentabilă, aşa cum a fost în urmă cu 3, 4, 6, 7 ani, dar nu se poate, pentru că toate contractele şi achiziţiile de prestări-servicii pe care companiile naţionale, Compania Naţională a Huilei, Electrocentrale Deva şi altele, elimină CFR Marfă din licitaţie pe motiv că au datorii la stat, uitând că datoriile sunt făcute tot de către stat, tot de către aceste companii naţionale! Mai mult decât atât, domnul ministru pregăteşte acum comitetul de privatizare, compus din cinci persoane care să fie plătite cu salariu de secretar de stat, suplimentar faţă de salariul pe care îl au la ministerele de la care vor proveni - cinci persoane într-un proces pe o durată de doi ani care, când va dori domnul ministru să îl întrerupă şi să spună că nu mai face privatizare, se va întrerupe, dar cheltuielile vor fi plătite din bugetul companiei CFR Marfă.
O altă propunere din raportul de privatizare pe care încă nu l-a făcut public se referă la cheltuiala cu ecologizarea. Cheltuiala cu ecologizarea este estimată la 500 de milioane de euro, aproximativ 15 milioane de euro pe depou, pe care se intenţionează ca statul să şi-o asume, astfel că probabil puţinii bani care se mai pot lua pe CFR Marfă statul îi va cheltui făcând ecologizarea, pentru ca domnul sau compania care o cumpără să aibă staţiile ecologice şi în standarde europene. Ce dă în stânga va lua în dreapta de la stat, fără să mai facă aceste investiţii!
În concluzie, pe acest domeniu, poziţia noastră, a PSD-ului, este că noi nu dorim să facem reformele pe care domnul ministru Berceanu le-a început în domeniul feroviar, nu dorim să continuăm privatizarea unei societăţi falimentare de pe urma căreia, acum câţiva ani, România putea încasa un miliard de euro, la finele lui 2004. Astăzi nu mai ştim dacă vom putea lua ceva bani, dacă nu cumva vom da noi! Dorim să reunim companiile de CFR într-un holding al Căii Ferate Române, sigur, dacă vom mai apuca să facem acest lucru şi dacă nu sunt falimentate până atunci.
Schimbând registrul de la Calea Ferată şi trecând puţin la sectorul rutier, vreau să vă informez că pe data de 5 august, în jurnalul oficial L-204 al Uniunii Europene, a apărut decizia 661/2010 a Uniunii Europene, a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 iulie 2010 privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea reţelei trans-europene de transport. Nu vreau să vă reţin atenţia cu faptul că noi încă nu avem mai mult de 2% fonduri europene structurale absorbite în domeniul transportului, dar vreau să vă reţin atenţia cu faptul că în acest document pe care vă invit să îl studiaţi, dacă veţi considera necesar, se insistă pe politica de priorităţi pe care fiecare stat-membru al Uniunii Europene trebuie să o realizeze. Ţin să vă aduc aminte că noi am depus în acest an un proiect de lege pe care Guvernul l-a introdus ca prioritate, dar nu face nimic cu privire la acesta în programul de guvernare, şi mă refer la Programul Naţional de Autostrăzi, proiect de lege care în primele două săptămâni ale lunii septembrie va intra în dezbatere în plenul Senatului. În comisii, sigur, domnul ministru Berceanu a spus că el nu susţine un asemenea proiect, chiar dacă este angajamentul de guvernare. Iată că Uniunea Europeană cere tuturor statelor-membre aceste priorităţi naţionale. Pe autostrăzi domnul ministru încă nu vrea să aibă priorităţi, dar, culmea!, nici nu îşi face datoria de ministru, nici el, nici angajaţii din subordine şi nici cei care sunt trimişi din partea ministerului la Bruxelles. În anexa aferentă din acest document, pe harta europeană rutieră, pe harta României la capitolul rutier, lipsesc capitolele discutate la finele negocierilor din 2004 şi, ulterior, de ministrul Orban, când a venit sorocul acestor modificări pe culoarele de transport, modificări care se fac o dată la 10-15 ani. România a făcut o solicitare cu privire la introducerea pe această hartă, la tronsonul Iaşi - Târgu Mureş, respectiv Turda - Târgu Mureş - Braşov. Intru în acest detaliu doar la nivel de autostrăzi. Iată, în decizia publicată în Monitorul Oficial al Uniunii Europene nu se regăseşte, documentele au fost trimise, de la finele negocierilor am lăsat aceste solicitări, ştim că ministrul Orban le-a trimis în 2007, dar văd că reprezentanţii ministerului şi ministrul pe acest domeniu nu a făcut niciun demers, dimpotrivă - probabil că pe aceste tronsoane nu vom putea beneficia de fonduri europene, iar alte soluţii sunt îngropate în acest moment. Pe parteneriatul public-privat, după cum aţi văzut, cel mai profitabil, Bucureşti - Braşov, a fost îngropat, ca să nu mai vorbim despre alte tronsoane, în condiţiile în care România are risc politic major în finanţarea proiectelor private din cauza instabilităţii actului de guvernare şi a măsurilor fiscale, condiţii esenţiale în realizarea unui parteneriat public-privat în matricea riscurilor.
Vă mulţumesc!
© 2008 Toate Drepturile Rezervate PSD Caras - Severin. Web Design si Optimizare by Web Design Timisoara | Harta Site |