Home Despre Noi Echipa Alegeri 2008 Contact
Stiri Recente

Legaturi Utile


Harta Interactiva
Conferinţa de presă susţinută de vicepresedintele PSD Titus Corlatean - 23.07.2010
Conferinţa de presă susţinută de vicepresedintele PSD Titus Corlatean - 23.07.2010
Bună ziua. Conferinţa de presă de astăzi o voi susţine pe tema avizului consultativ adoptat în cursul zilei de ieri de Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga pe tema declarării independenţei Kosovo şi mai ales pe reacţiile şi declaraţiile care au apărut, inclusiv în cursul zilei de ieri după-amiază, din partea unor reprezentanţi politici ai minorităţii maghiare din România. Voi exprima poziţia Partidului Social Democrat în legătură cu acest subiect pe care îl considerăm important şi în legătură cu care trebuie să existe o poziţie oficială, foarte clară a statului român, a instituţiilor româneşti şi a clasei politice româneşti în ansamblul său.
În legătură cu avizul consultativ adoptat ieri de Curtea Internaţională de Justiţie, n-aş dori să intru în toate detaliile astăzi, pentru că este, în primul rând, obligaţia specialiştilor, experţilor în acest domeniu ca în aceste zile să se aplece cu foarte mare atenţie asupra conţinutului pe fond al acestui aviz. Totuşi, vreau să fac câteva precizări după ce am studiat cu mare atenţie textul acestui aviz care are nu mai puţin de 45 de pagini şi 123 de articole. Vreau să precizez de la bun început – şi este, cred eu, o precizare importantă şi sunt convins că va fi confirmată de cei care au expertiză în materie în zilele următoare – că acest aviz, care a fost solicitat de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite, nu abordează problemele de fond ale independenţei declarate a Kosovo. Nu abordează – şi o spune foarte clar Curtea Internaţională de Justiţie, dacă în urma declaraţiei de independenţă Kosovo a dobândit statalitate, dacă există efecte juridice obligatorii în dreptul internaţional, dacă a apărut – subliniez – o nouă modalitate de declarare a secesiunii, a auto-determinării în raport cu ceea ce a existat şi există încă în clipa de faţă în dreptul internaţional. E o precizare importantă, pentru că, de fapt, ceea ce face Curtea Internaţională de Justiţie este doar să se pronunţe asupra formale cu privire la modalitatea de declarare a independenţei Kosovo. Este o precizare importantă pentru că deja au existat concluzii grăbite şi greşite cu privire la semnificaţia avizului de ieri. De altfel, vreau să citez foarte pe scurt din ceea ce spune Curtea Internaţională de Justiţie mai întâi în Articolul 50: „Ne-am referit exclusiv la întrebarea care ne-a fost adresată, dacă declararea independenţei contravine dreptului internaţional” – deci aspectele de formă, formale – „şi în niciun caz nu am abordat problema dacă Kosovo a obţinut sau nu statalitate. În acelaşi timp, nu ne-am pronunţat asupra validităţii declarării independenţei sau a unor efecte juridice obligatorii privind recunoaşterea Kosovo în relaţiile internaţionale”. Acesta este un extras din Articolul 50 şi, de asemenea, Articolul 56, în aceeaşi termeni, spune că Curtea Internaţională nu s-a pronunţat asupra dreptului pe care, eventual, pe care anumite entităţi situate în interiorul statului, de o manieră unilaterală, ar putea să îl invoce pentru a produce secesiunea. Este, cred, o precizare importantă de la bun început pentru a încerca să introducem subiectul în dezbatere corectă.
În ceea ce priveşte reacţiile pe care deja le cunoaştem cu privire la modalitatea de interpretare a acestui aviz şi mai ales declaraţiile formulate în cursul zilei de ieri de domnul László Tőkés, care este vice-preşedinte al Parlamentului European din partea grupului PPE, cu sprijinul europarlamentarilor PDL, şi, de asemenea declaraţiile preşedintelui executiv al Consiliului Naţional al Maghiarilor din Transilvania, domnul Toro Tibor, vrem să spunem foarte clar şi o fac în numele Partidului Social Democrat că aceste declaraţii sunt inacceptabile şi condamnabile, în special acel îndemn de a ieşi în stradă cetăţenilor români de etnie maghiară care locuiesc în judeţele Harghita şi Covasna pentru atingerea acestui obiectiv, autonomie sau chiar independenţă. Sunt declaraţii inacceptabile şi condamnabile şi ele trebuie condamnate de întreaga clasă politică românească. Din acest punct de vedere, solicităm preşedintelui Traian Băsescu, Guvernului şi primului-ministru Emil Boc, instituţiilor statului, să prezinte o poziţie clară, oficială şi publică cu privire la aceste aspecte extrem de importante, pentru că – subliniez încă o dată – Constituţia României spune foarte clar în Articolul 1, Paragraful 1 că „România este un stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil”, iar în Articolul 2 spune de asemenea foarte clar, cu privire la suveranitatea naţională, „că aparţine poporului român care o exercită prin organele sale reprezentative constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum”, iar la Paragraful 2 spune că „niciun grup şi nicio persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu”. Mai mult decât atât, Constituţia României, la final, în Articolul 152, spune foarte clar că aceste atribute esenţiale ale statului român, printre care şi unitatea şi caracterul indivizibil al statului român nu pot forma obiectul revizuirii. Altfel spus, prin mijloace democratice, prin modificarea Constituţiei nu se pot obţine aceste obiective ale unor minţi rătăcite din România, respectiv formarea unor insule de auto-determinare şi unor regiuni construite pe criterii etnice, obiective care nu se pot realiza pentru că sunt interzise prin Constituţie. Îndemnul de a ieşi în stradă – în stradă, subliniez! – pentru a atinge aceste obiective este unul periculos, care necesită o reacţie foarte clară şi foarte fermă din partea instituţiilor statului român. Ele trebuie condamnate – spun asta pentru că, pe de o parte, România a fost, este şi sunt convins că va fi în continuare un model pe plan european cu privire la modul în care minorităţile naţionale sunt protejate în această ţară prin Constituţie, prin legislaţie, prin instituţii, prin modul în care se asigură reprezentarea minorităţilor naţionale în organele administraţiei şi la nivel central, acolo unde UDMR-ul a fost şi este în continuare parte a puterii în România, dar şi la nivelul administraţiei locale, unde face parte din mecanismul luării deciziilor, inclusiv în deciziile care îi privesc direct pe cei care fac parte din minorităţile naţionale din România. Este un model european şi, sincer, mi-aş dori ca minorităţile româneşti care trăiesc inclusiv în Ungaria şi în alte state, membre ale Uniunii Europene sau din afara Uniunii Europene, să beneficieze măcar de jumătate din nivelul de protecţie în statele respective pe care minorităţile naţionale, inclusiv cea maghiară, îl au în ţara noastră.
Pe de altă parte, pentru că PSD-ul este extrem de atent şi de consecvent în poziţia sa, atunci când a spus şi spune în continuare că nu va accepta niciun fel de formă de autonomie pe criterii etnice, niciun fel de formă, inclusiv mascată, de promovare a drepturilor colective. Am cerut preşedintelui României şi Guvernului şi Ministrului Afacerilor Externe să aibă o poziţie foarte clară atunci când, în urmă cu circa o lună, la Budapesta, Parlamentul maghiar a adoptat două legi importante, în special legea privind simbolistica Tratatului de la Trianon, care clasifica Tratatul de pace de la Trianon drept un dictat, care spunea că Tratatul de la Trianon continuă să fie sursa principală a tensiunilor din Europa Centrală şi că statul maghiar trebuie să continue să îşi propună obţinerea, citez din nota de fundamentare, „auto-determinarea şi drepturile colective” pentru comunităţile maghiare din ţările din jurul Ungariei, inclusiv din România, preşedintele Traian Băsescu, Guvernul, Ministerul Afacerilor Externe au tăcut ruşinos. Am cerut la 4 iunie, atunci când am sărbătorit simbolistica Trianonului, o poziţie foarte clară din partea preşedinţiei, Guvernului, Ministerului Afacerilor Externe. Nici la această dată această poziţie oficială nu a fost făcută cunoscută opiniei publice, deşi această lege adoptată în Parlamentul de la Budapesta spune în Articolul 2 că „Parlamentul ungar declară că rezolvarea problemelor mai sus-amintite se poate face inclusiv „prin dreptul de a opta pentru auto-determinarea comunităţilor naţionale”. Sunt lucruri concrete, palpabile, care se întâmplă şi la nivelul unor actori politici de la Budapesta şi, iată, şi la noi în România – sunt vocile unor minţi rătăcite care îndeamnă la ieşirea în stradă a oamenilor pentru atingerea unui obiectiv care, constituţional, este interzis. Tăcerea ruşinoasă în continuare a preşedintelui Traian Băsescu, a primului-ministru Emil Boc, a ministrului Afacerilor Externe Baconschi demonstrează că instituţiile statului, în ceea ce priveşte chestiunile importante legate de interesul naţional, nu au lideri, că aceşti lideri fie sunt păpuşi care nu au nici competenţă, nici interes, nici abilitatea de a se bate pentru interesele statului român, fie au, aşa cum este cazul preşedintelui Traian Băsescu, exclusiv interese personale, domnul Băsescu fiindu-i în continuare dator primului-ministru ales, desemnat şi acum în funcţie din Ungaria, domnul Viktor Orbán, membru al aceleiaşi familii politice care l-a sprijinit în campania electorală în Harghita şi Covasna, motiv pentru care domnia-sa continuă să tacă ruşinos.
Spunem aceste lucruri pentru că dorim, în acelaşi timp, să ne adresăm şi celorlalte partide politice româneşti pentru ca poziţia oficială să fie foarte clară, foarte fermă de respingere a acestor tentaţii de a face o comparaţie, acolo unde nu există, între situaţia din Kosovo şi situaţia României. Am spus foarte clar că România este un model la nivel european şi cerem partidelor politice româneşti şi în special PDL-ului, care este frate de grupare politică în PPE, în Parlamentul European, cu domnul László Tőkés, pe care l-a susţinut şi promovat ca vice-preşedinte al Parlamentului European, să ridice această chestiune care este inacceptabilă şi încalcă Constituţia României în grupul PPE din Parlamentul European, pentru că Europa de astăzi nu are nevoie de false conflicte, nu are nevoie de tensiuni, ci de toleranţă, de integrare şi de un spirit foarte bun de cooperare între ţări şi în interiorul ţărilor avem nevoie de stabilitate într-o perioadă de criză economică.
Închei spunând încă o dată că Partidul Social Democrat va fi consecvent cu poziţia sa şi va veghea în Parlamentul României ca niciun fel de iniţiativă legislativă neconstituţională de modificare a Constituţiei României care să creeze insule autonome pe criterii etnice în România să nu treacă prin votul parlamentar şi vom fi în continuare consecvenţi şi prin mesajul public, fiind în continuare sprijinitorii unei bune integrări a minorităţilor naţionale din România, a prezervării identităţii lor, a reprezentării lor în structurile democratice, cum este Parlamentul, acolo unde se discută orice fel de probleme, şi nu în stradă, aşa cum îndeamnă nişte minţi rătăcite, contrar spiritului european.
Cam acestea erau câteva consideraţii pe care doream să vi le prezint, dacă aveţi întrebări, vă stau la dispoziţie.
Întrebare: În cazul în care preşedintele şi Guvernul nu prezintă un punct de vedere clar, PSD-ul intenţionează să formuleze o declaraţie politică care să fie adoptată de Parlament cu privire la aceste probleme?
Titus Corlăţean: În primul rând, intenţionez să ridic ca tematică în şedinţa Biroului Permanent Naţional care este programată luni, pentru că trebuie, fără să speriem, să tratăm problema extrem de serios. Vă aduc aminte, pentru că vorbim despre poziţia Parlamentului, că Parlamentul, prin Comisia de Politică Externă a Senatului pe care am onoarea să o conduc, a fost singura instituţie a statului român care a adoptat o poziţie oficială, clară, prin intermediul unei rezoluţii adoptată la 8 iunie anul acesta – vă voi prezenta după această conferinţă de presă textul Rezoluţiei – în care atrăgeam atenţia foarte serios asupra aspectului etnic al acordării cetăţeniei prin legea maghiară adoptată la Budapesta şi acordării în masă a cetăţeniei maghiare, chestiuni care separă şi diferenţiază fundamental legea românească, lege pe model european, de ceea ce se întâmplă în legea ungară. Am atras atenţia şi asupra simbolisticii Trianonului, aşa cum este ea văzută în clipa de faţă la Budapesta, care prin această lege îndeamnă comunităţile maghiare din jurul Ungariei la auto-determinare şi la promovarea drepturilor colective, iar această Rezoluţie a Comisiei de Politică Externă care cerea exact o poziţie foarte clară, fermă a instituţiilor statului român a fost singura poziţie oficială a unei instituţii a statului român, deci Parlamentul, poziţie care, din păcate, nu a fost urmată de niciun fel de reacţie din partea preşedintelui Traian Băsescu sau a premierului Emil Boc, care oricum este în afară de orice subiect, şi în gestiunea internă şi în gestiunea externă a afacerilor ţării, şi nici din partea Ministerului Afacerilor Externe, cu o excepţie: domnul ministru Baconschi ne-a informat, foarte fericit, că această lege maghiară cu Trianonul este euro-conformă şi, de altfel, şi legea cu cetăţenia, şi că singura problemă ar fi modalitatea de aplicare, de implementare a legii. Este o chestiune pe care eu o consider, profesional cel puţin, ruşinoasă. Poziţia Parlamentului trebuie să se manifeste foarte clar şi asupra acestui aspect printr-o declaraţie sau printr-o rezoluţie pe care ne propunem, la nivelul Comisiei de Politică Externă, să o promovăm, cel puţin la nivelul Senatului.
În orice caz, ca să revin şi cu asta închei, voi ridica acest subiect şi la şedinţa Biroului Permanent Naţional al PSD de luni.
Întrebare: Ministerul Afacerilor Externe şi-a reafirmat poziţia de nerecunoaştere a statalităţii Kosovo chiar în timpul conferinţei. Consideraţi că este suficient?
Titus Corlăţean: Aici voi face o distincţie. Am văzut deja o serie de declaraţii publice ale unora sau altora din actorii politici la nivel individual din România. Eu aş face o separare a poziţiei pe fond, din punct de vedere juridic, al dreptului internaţional şi poziţia de principiu a României care a fost şi este corectă! Nu avem motive să fie schimbată. Am şi precizat, de altfel, că avizul Curţii Internaţionale de Justiţie nu se pronunţă asupra aspectelor de fond privind statalitatea Kosovo, deci nu modifică dreptul internaţional şi jurisprudenţa faţă de ceea ce însemna până acum posibilitatea de secesiune şi de auto-determinare. Lucrurile rămân aşa cum au fost până acum, iar poziţia României de nerecunoaştere din punct de vedere juridic al dreptului internaţional eu personal o consider corectă. Fac însă o distincţie între poziţia corectă şi cea de ordin politic, pentru că în relaţiile internaţionale există, din păcate, spun eu ca jurist, o diferenţă între fundamentul juridic al dreptului internaţional şi poziţia politică adoptată de state, de organizaţii, din punctul de vedere al realpolitik, al relaţiilor internaţionale.
Din acest punct de vedere, ca opinie personală, cred că în perioada următoare, fără să ne grăbim, instituţiile şi experţii statului român vor trebui să facă o analiză ceva mai complexă, mai largă, pentru fundamentarea poziţiei politice a României în perioada următoare. Din această analiză politică, fără să mă pronunţ pe soluţia finală, vreau să vă spun că eu personal cred că nu ar trebui să lipsească, de exemplu, evaluarea cu privire la modalitatea în care Serbia a reacţionat faţă de poziţia României şi de solicitările pe care, de-a lungul timpului, reprezentanţii guvernamentali ai statului român le-au făcut cu privire la relaţia cu Belgradul pentru o tratare corectă a minorităţii române din Serbia, atât din Vojvodina, cât şi din Valea Timocului. Aş spune că poziţia României a fost constant desconsiderată, din păcate, de toate guvernele de la Belgrad, dovadă ultimele evoluţii negative legate de alegerea consiliilor naţionale ale minorităţilor naţionale din Serbia, inclusiv divizarea comunităţii româneşti în două consilii, unul al românilor şi altul al aşa-zişilor vlahi. Este o poziţie pe care, din păcate, statul sârb continuă să o adopte, este o poziţie care nu ne încurajează în a fi sută la sută solidari cu interesele Serbiei în relaţiile internaţionale. Nu spun că trebuie să ne schimbăm poziţia în funcţie de lucrurile pe care le-am putea primi la schimb, însă o relaţie corectă şi o evaluare corectă politic ar trebui să ia în considerare mult mai multe aspecte, inclusiv cele pe care le-am semnalat, dar din punct de vedere juridic poziţia României nu cred că are cum să se schimbe, pentru că am fundamentat corect pe dreptul internaţional poziţia noastră.
© 2008 Toate Drepturile Rezervate PSD Caras - Severin. Web Design si Optimizare by Web Design Timisoara | Harta Site |