Home Despre Noi Echipa Alegeri 2008 Contact
Stiri Recente

Legaturi Utile


Harta Interactiva
Toate sediile PSD deschise pentru a colecta ajutoare pentru sinistaţi !
Conferinţa de presă a parlamentarilor PSD Lia Olguţa Vasilescu şi Viorel Ştefan – 01.07.2010
Lia Olguţa Vasilescu: Astăzi am avut şedinţa departamentelor. Am discutat foarte mult în special despre ceea ce se întâmplă în ţară, despre inundaţii, şi am stabilit ca, începând de astăzi, toate sediile PSD să fie deschise pentru a colecta ajutoare pe care să le trimitem în zonele afectate. Sigur că ne coordonăm cu primarii pe care îi avem în zonele afectate, cu preşedinţii de Consilii Judeţene, cu parlamentarii noştri şi sperăm să putem să mai alinăm şi noi ceva din suferinţa celor care în această perioadă trec prin momente dificile.
Un al doilea subiect pe care l-am discutat a fost solicitarea pe care ieri colegii noştri de la Camera Deputaţilor au adresat-o Avocatului Poporului despre care vă voi vorbi ceva mai târziu.
Un al treilea subiect se referă la măsurile anti-criză pe care noi le îmbunătăţim în funcţie de cum se mişcă economia. Despre acest subiect va vorbi domnul Viorel Ştefan.
Al patrulea subiect pe care l-am discutat astăzi se referă la plângerea penală pe care o vom depune împotriva doamnei Roberta Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor, pentru modul fraudulos în care s-au votat preşedinţii de la Radio şi de la Televiziune, cu încălcarea grosolană a tuturor legilor.
Aş începe, aşadar, cu solicitarea pe care au depus-o colegii noştri de la Camera Deputaţilor la Avocatul Poporului; în temeiul articolului din Constituţie s-a cerut Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituţională vizavi de neconstituţionalitatea Ordonanţei de Urgenţă 58/2010, prin care s-au modificat şi completat prevederi din Legea Codului Fiscal şi alte măsuri financiar-fiscale. Aşa cum ştiţi, potrivit Articolului 139, Alineatul 1 din Constituţia României, impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege. Aşadar, în Constituţie se prevede clar că nu se pot face niciun fel de modificări la Codul Fiscal prin Ordonanţă de Urgenţă, ci numai prin lege. Asta înseamnă că Guvernul ar fi trebuit să vină cu un proiect de lege la Parlamentul României şi în niciun caz cu o Ordonanţă de Urgenţă şi, oricum, nu s-ar fi putut modifica Codul Fiscal mai înainte de data de 1 ianuarie anul viitor. Ne întemeiem solicitarea noastră şi pe o decizie a Curţii Constituţionale, 235 din 5 mai 2005, care statuează că acest Articol din Constituţie are un caracter imperativ şi exclusiv. Aşadar, am solicitat Avocatului Poporului să constate acest nou grav abuz al profesorului de Drept Constituţional Emil Boc, care până acum a dat numai legi neconstituţionale.
După cum ştiţi, prin noile modificări din această Ordonanţă de Urgenţă s-au instituit mai multe impozite, taxe, printre care şi creşterea TVA-ului la 24%. Pentru a nu ieşi din acest registru economic o să îl las pe domnul Viorel Ştefan să vă facă precizările de rigoare, după care voi reveni pentru subiectul următor.
Viorel Ştefan: Bună ziua. Mă bucur să ne revedem! S-ar putea să vă simt lipsa în vacanţă, dar sper să ne mai întâlnim şi peste vară, pentru că vom avea motive să ne întâlnim. Ştiţi că cu câteva săptămâni în urmă noi am lansat un document intitulat „Solidaritate pentru Dezvoltare”, în interiorul căruia propunem soluţiile, din perspectiva noastră social-democrată, care se pretează relansării economice a României, creării de locuri de muncă, depăşirii crizei deficitelor şi, în general, tuturor problemelor cu care se confruntă societatea românească din punct de vedere al stabilităţii macro-economice.
Acest material este într-o prelucrare continuă. Săptămânal, în cadrul analizelor de la Departamentul de Politici Economice şi Financiare, reevaluăm ceea ce am menţionat aici ca programul nostru pe termen scurt şi pe termen mediu şi lung, încercând să ţinem pasul cu evoluţiile din societatea românească. Atunci când am scris acest document încă nu era clar ce măsuri de combatere a crizei va adopta Guvernul Boc. Între timp au fost evoluţii, în sensul introducerii diminuării pensiilor, apoi anularea acestei măsuri, înlocuirea ei cu măsura creşterii TVA-ului, acompaniată de alte măsuri restrictive din punct de vedere fiscal. Aceasta ne obligă ca în fiecare săptămână să lucrăm şi să actualizăm acest document care, în următoarea perioadă, va îmbrăca forma unei broşuri mai restrânse decât varianta iniţială a documentului pe care să încercăm să o facem publică, să o aducem la cunoştinţa cetăţenilor, electoratului, pentru ca în cunoştinţă de cauză, atunci când vor fi chemaţi la urne, să ştie cu cine votează.
Pentru conferinţa de astăzi aş vrea să vă vorbesc despre situaţia creată în economia românească prin adoptarea măsurii de creştere a TVA-ului, prezentându-vă pentru început un scurt istoric, o evoluţie a modului în care a fost introdus acest tip de taxă în politica fiscală românească. Istoricul este aşa: în 1992, Taxa pe Valoare Adăugată a fost introdusă la un nivel de 18%, după care a venit o guvernare de dreapta, care ce credeţi că a făcut? A crescut această taxă! Cu cât? Cu patru puncte procentuale! Astăzi, o altă guvernare de dreapta nu găseşte altă soluţie la îndemână decât să crească aceeaşi taxă cu cinci puncte procentuale, după ce în intervalul 2000-2004, în guvernarea noastră, taxa a fost redusă de la 22% la 19% şi acompaniată cu măsuri de protecţie a anumitor sectoare de activitate, în sensul introducerii cotei reduse de TVA pentru biletele de acces la muzee, pentru manualele şcolare, pentru medicamente, pentru proteze, pentru industria hotelieră. E adevărat că, ulterior, în 2008, guvernarea PNL a introdus şi o cotă redusă pentru locuinţe sociale, dar într-o formă care nu este operaţională, fapt pentru care astăzi, dacă îi întrebăm pe specialişti dacă ştiu vreun caz în care se aplică cota de 5% pentru locuinţe sociale, nu vor şti să ne răspundă.
Diferenţa între guvernarea de dreapta de dinainte de 2000 şi această guvernare există totuşi. În 1998, când s-a introdus cota de 22%, cineva, cu un dram de inimă, s-a gândit şi la o cotă redusă pentru produsele alimentare de bază. A funcţionat atunci o cotă redusă de 11%. Astăzi, actuala guvernare de dreapta a luat doar pasivul unei astfel de măsuri, fără să vină cu nimic activ în sensul de protecţie a persoanelor cu venituri mici din societatea românească, fapt pentru care grupurile noastre parlamentare din Senat şi Camera Deputaţilor au depus o iniţiativă prin care propunem introducerea unei cote reduse de TVA de 5% pentru produsele alimentare de bază, ca primă teză. A doua teză, aceeaşi cotă de 5% pentru construcţiile de locuinţe şi achiziţiile de terenuri în derularea programelor de protecţie socială, sperând că prin aceasta vom activa şi vom face să fie operaţională măsura adoptată în 2008 privind locuinţele sociale. Această iniţiativă a întrunit votul favorabil al majorităţii reconstituite de către opoziţie în cadrul Comisiei de Buget-Finanţe din Camera Deputaţilor. Deci, iată, avem un vot în plus faţă de putere, ceea ce ne-a permis să adoptăm acest raport favorabil care urmează să intre în dezbaterea Parlamentului în septembrie, sigur, cu supărare mare din partea PDL-ului, care s-a ridicat, a încercat să provoace lipsă de cvorum în prima fază. N-a reuşit, dar în a doua fază a reuşit, fapt pentru care şedinţa nu a mai continuat.
Acesta este scurtul istoric al evoluţiei Taxei pe Valoare Adăugată în politica fiscală românească. Aş trage o concluzie simplă: s-ar părea că istoria se repetă din acest punct de vedere.
Mai departe aş vrea, încerc foarte pe scurt, să vă vorbesc despre impactul acestei măsuri asupra mixului de politici în România: ce efecte macro-economice va avea majorarea Taxei pe Valoare Adăugată? Este evident că rata anuală a inflaţiei va creşte. Dacă va depăşi 6% sau 7%, este o cifră asupra căreia cei mai temerari analişti au reţineri să se pronunţe în mod ferm. Cu siguranţă va fi, însă, peste 6%, cu siguranţă ţinta asumată pentru 2010 3,5% (+/- 1%) va fi ratată, cu siguranţă efectul se va propaga în reducerea consumului. Aici, pe componenta privată a consumului, avem în vedere o reducere de circa trei puncte procentuale, care, în mod evident, va determina o contracţie economică suplimentară a economiei cu consecinţa cea mai gravă – cea a creşterii numărului de şomeri. Ce au ţintit guvernanţii adoptând o astfel de măsură ştim cu toţii: creşterea încasărilor bugetare. Aici vine o veste proastă pentru ei: evaluările noastre ne spun că încasările la bugetul de stat nu vor creşte în conformitate cu previziunile guvernanţilor din cauza reducerii consumului şi a manifestării în continuare a evaziunii fiscale, mai ales în sectoarele unde se produc bunuri de strictă necesitate. Acolo este evaziune mare, acesta este domeniul care va fi lovit de scăderea puterii de cumpărare şi va suferi o contracţie din punct de vedere al consumului pe această zonă.
Guvernanţii ne-au vândut o altă temă populistă, spunând că vor lua măsuri foarte drastice de reducere a evaziunii fiscale. Ştim cu toţii astăzi că au dat o Ordonanţă în care nu vom regăsi niciuna dintre măsurile declarate înainte de aprobarea şi publicarea Ordonanţei. Spuneau de introducerea încasării TVA-ului pentru livrările intra-comunitare – nu au introdus-o pentru că nu i-a lăsat Bruxelles-ul, lucru pe care îl ştia toată lumea! S-ar părea că numai ei nu au ştiut, în momentul în care au declarat acest lucru. Spuneau că introduc taxarea inversă pe produsele cu evaziune mare din zona cerealelor, a produselor alimentare – nici acolo nu i-a lăsat Bruxelles-ul, pentru că nu au fost în stare să facă notificarea la Bruxelles conform normelor, conform procedurilor, în timpul solicitat. De aceea, au apelat la un artificiu, în sensul că au introdus în Ordonanţă prevederea privind taxarea inversă, cu menţiunea că ea va fi operabilă la zece zile după ce se va obţine aprobarea Bruxelles-ului, deci într-un viitor nedefinit, deci nici în 2010 nu vom discuta despre implementarea unei astfel de măsuri.
Ce măsură concretă au luat? Înfiinţarea unui nou registru! Încă un demers birocratic, un registru pe care urmează să îl ţină Ministerul de Finanţe, în care sunt obligaţi toţi operatorii care fac tranzacţii intra-comunitare să treacă pe la Ministerul de Finanţe, să deschidă uşile de la caz la caz, să fie înregistraţi acolo, cineva să ţină evidenţa, să ia şi leafă pentru această chestiune, să justifice şi cheltuieli, consumuri pentru a ţine un registru care nu produce niciun efect în legătură cu lupta împotriva evaziunii!
Cum va determina comportamentul Băncii Naţionale, care va fi impactul pe politică monetară al acestei măsuri este o chestiune deosebit de complexă, pentru că ceea ce a ţinut stabilitate în România în ultima perioadă a fost politica monetară, care a ştiut să contrabalanseze, să preîntâmpine derapajele generate de politicile guvernamentale. Este foarte clar că ţinta de inflaţie va fi ratată şi nu vreau să insist asupra acestui lucru, dar vreau să amintesc că ratarea ţintei de inflaţie înseamnă în acelaşi timp şi ratarea unui criteriu de performanţă din Acordul cu FMI-ul. E clar că acolo mai mult de 4,5% nu se acceptă. Care va fi reacţia FMI-ului, pentru că în mod evident se va depăşi, încă nu se ştie.
Cu siguranţă, Banca Naţională nu va mai reduce dobânda de politică monetară în următoarele şase luni de zile. Ştim că de la începutul anului a fost într-un grafic permanent de reducere a dobânzii de politică monetară – s-a ajuns la zi la 6,25%, dar creşterea inflaţiei va determina Banca Naţională, în cel mai fericit caz, să îngheţe rata dobânzii de politică monetară la acest nivel, dacă nu cumva va fi nevoită să o majoreze, pentru că imaginaţi-vă că, dacă inflaţia se duce peste 6,25%, atunci vom ajunge în situaţia în care rata dobânzii de politică monetară să dea o dobândă real-negativă! În opinia mea, nu poate fi mai mică decât rata inflaţiei. În funcţie de cum va evolua rata inflaţiei, probabil că şi Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale va lua decizii în legătură cu evoluţia dobânzii de politică monetară.
Una peste alta, din cauza creşterii TVA, politica monetară nu mai poate fi anti-ciclică, ceea ce s-a încercat să se facă până acum. Scăderea dobânzii de politică monetară încerca să determine scăderea dobânzilor în piaţă, susţinând prin aceasta reluarea creditării. Acest demers va fi clar întârziat, pentru că şi politica monetară va fi nevoită să adopte o conduită pro-ciclică, care se va suprapune peste politica fiscală a Guvernului, care este pro-ciclică: în condiţii de criză înăspreşte fiscalitatea, în loc să o relaxeze. Mai spun un singur lucru aici: cele două măsuri, creşterea inflaţiei cumulată cu introducerea impozitului de 16% pe dobânzi, vor genera rate real-negative ale dobânzilor la depozite, ceea ce va influenţa negativ economisirea privată. Este posibil ca unele bănci comerciale să reacţioneze prin creşterea ratei dobânzilor la depozite pentru a stimula economisirea, dar aceasta se va propaga în creşterea costurilor la creditele acordate.
Cum va reacţiona Guvernul? Chiar dacă, să zicem, îşi va atinge obiectivul de deficit de 6,8%, creşterea de TVA în 2010 deschide calea creşterii cotei unice şi a reducerii altor cheltuieli bugetare, deoarece deficitul bugetar trebuie redus cu încă 2,4% din PIB, adică cu 3 miliarde de euro. Nu ştim, nu rezultă din fundamentarea lor că vor reuşi să facă această economie de 3 miliarde de euro. Şi dacă nu vor reuşi această ţintă, ce se va întâmpla? Nefiind suficientă creşterea de încasări pentru buget, Guvernul va trebui în continuare să promoveze politici fiscale din ce în ce mai restrictive pentru a se încadra în aceste ţinte negociate cu FMI-ul, iar efectul va fi adâncirea recesiunii economice, deci, practic, România va rămâne în continuare într-o recesiune prelungită şi, probabil, se va crea un decalaj de mai mult de un an jumătate între momentul în care ţările europene vor ieşi din recesiune şi perioada în care România va reuşi această performanţă.
Câteva concluzii privind mixul de politici: Guvernul a majorat taxa care are cel mai ridicat impact inflaţionist, ceea ce va determina şi schimbarea comportamentului Băncii Naţionale a României. Banca Naţională va fi forţată să promoveze o politică monetară restrictivă în condiţiile în care Guvernul promovează aceleaşi politici restrictive. Totuşi, creşterea TVA ar putea să nu genereze şi majorarea ratei de dobândă de politică monetară, trebuie spus acest lucru. Avem modelul Ungariei, pentru că noi, dacă ne putem compara cu cineva, ne comparăm cu Ungaria. Şi noi, ca şi ei, am fost obligaţi să adoptăm această creştere în contextul acordului cu FMI-ul. La nivel european, noi suntem acum pe locul 4, după Suedia, Danemarca şi Ungaria, din punct de vedere al celei mai mari cote de TVA. Dar Suedia şi Danemarca au adoptat această cotă pentru a susţine politici sociale mai ample, în timp ce Ungaria şi cu noi am fost obligaţi să recurgem la această soluţie pentru a ne încadra în ţintele de deficit care fac obiectul angajamentului cu FMI-ul. Dacă ne uităm în Ungaria, ei au adoptat acum un an de zile, de la 1 iulie, această creştere de TVA, cu aceleaşi 5 puncte procentuale, de la 20 la 25. Impactul asupra inflaţiei a fost de 2 puncte procentuale la finele anului, depăşind estimările lor; ei estimau că inflaţia va ajunge la sfârşitul anului la 5,7% inflaţie, dar au ajuns la 5,1%. Deci, contracţia consumului s-ar putea să contracareze tendinţa de creştere a preţului generată de creşterea cotei şi atunci şi impactul asupra inflaţiei este posibil să nu fie atât de mare încât să determine Banca Naţională să crească dobânda de politică monetară.
În final, vreau să vă mai spun câteva cuvinte despre ceea ce s-a tot spus în mediul public despre această măsură, doar că s-a mers pe ideea că acestea sunt adevăruri absolute, care nu pot fi contrazise; sunt un fel de mituri în legătură cu această măsură de creştere a TVA-ului. S-a afirmat că toată lumea va suporta la fel efectele creşterii. Este fals! Cei cu venituri mici vor suporta mai greu; cei cu venituri fixe – bugetari, şomeri, pensionari – la fel de greu. Şi, în general, cei care au o pondere mare în coşul de consum determinat de bunurile de strictă necesitate vor suporta pierderi de bunăstare mai mari. Spre exemplu bugetarii, loviţi de reducerea cu 25% a salariilor, adăugând impactul creşterii preţurilor, vor suporta, probabil, o scădere cumulată a veniturilor cu peste 30%.
Al doilea mit: ţinta de inflaţie a Băncii Naţionale nu va fi respectată. Aici suntem de acord, nu va fi respectată. Cât de mare va fi impactul pe inflaţie am comentat puţin mai devreme.
Al treilea: s-a spus şi se spune în continuare că această măsură a fost singura soluţie care ar putea fi luată în considerare în contextul dat. Este fals, eu vreau să vă spun că se putea şi mai rău. Exista o soluţie constituţională, dar mai rea din punct de vedere al impactului social: impozitarea pensiilor mici. Bine că nu au luat-o în considerare. Dar ar fi fost şi soluţii mai bune – reducerea diferenţiată a salariilor şi a pensiilor, plafonarea cheltuielilor cu bunurile şi serviciile la un nivel de 75% faţă de nivelul anului anterior şi măsuri reale de combatere a evaziunii. Dar peste toate acestea există o măsură care s-a dovedit a fi – din punct de vedere tehnic, nu ideologic, nu politic, ci economic – cea mai potrivită pentru contextul de astăzi din România: impozitarea progresivă. S-a trecut cu uşurinţă peste faptul că inclusiv ministrul de Finanţe, Sebastian Vlădescu, a propus Guvernului acest lucru, spunându-le că introducerea impozitării progresive nu este susceptibilă de niciun atac la Curtea Constituţională sau la altfel de instanţe, că nu loveşte puterea de cumpărare a celor care îşi folosesc toate veniturile pentru subzistenţă – pentru că acolo se duce impactul direct în inflaţie, acolo scade consumul. Le-a spus că această cotă progresivă rezolvă şi problema impozitării pensiilor mari şi problema impozitării salariilor mari din companiile naţionale – problemă pe care o tot analizează şi o reanalizează şi nu găsesc o soluţie prin care să o rezolve. Aveau la îndemână această soluţie argumentată economic de ministrul de Finanţe şi respinsă de colegii de cabinet din nişte motive foarte bine fundamentate. Au răspuns scurt: vrei să ajungem la soluţia PSD-ului? Nu au avut argumente economice.
Un alt mit care s-a creat: se tot spune şi se va spune în continuare, mai ales după votul de ieri de la comisiile de Buget-Finanţe, că o cotă redusă de TVA pentru produsele alimentare de bază este o soluţie proastă. Este fals! Este fals, iar aceşti guvernanţi nu au învăţat că impactul unor măsuri de acest tip nu se calculează numai prin regula de trei simplă. Ei spun aşa: „dacă până astăzi am avut acest consum, la cota asta, dacă mă duc cu cota în sus sau în jos, înmulţesc şi am impactul pozitiv sau negativ”. Nu este aşa! Trebuie calculaţi şi paşii 2 şi 3, pentru că introducerea unei cote reduse de TVA la produsele alimentare de bază ar fi cea mai bună măsură pentru a se lichida evaziunea din acest sector. Ştim cu toţii că există un material făcut de cei din industria morăritului şi panificaţiei, care de jumătate de an a fost adus la cunoştinţă tuturor politicienilor şi factorilor decidenţi din România, care se demonstrează – şi nimeni nu i-a contrazis – că astăzi în România doar 28% din pâine se vinde oficial, e plătitoare de TVA. 72% din pâinea pe care o mâncăm se vinde la negru. Păi de ce am eu o cotă de 24% la pâine dacă nu reuşesc să fiscalizez decât 28% din piaţă? Înseamnă că efectiv această cotă, recalculată la toate vânzările din piaţă, înseamnă undeva între 5% şi 6%, depinde de ce cotă iau în calcul, 19% sau 24%. Deci, introducerea unei cote de 5% la pâine nici măcar nu produce vreun impact bugetar. Nu scad încasările. De ce nu o fac? Pentru că această soluţie ar aduce la lumină toată piaţa, nu aş veni cu impact pe pâine, nu aş avea impact pe inflaţie, nu s-ar restrânge consumul, nu ar afecta gradul de sărăcie al poporului. Nu sunt argumente economice care să contrazică această măsură. Sunt doar orgolii politice şi argumente de tipul „nu suntem de acord cu propunerile PSD".
În sfârşit, ultima afirmaţie care se tot vehiculează, deşi aici părerile sunt diferite: aceste măsuri de reducere a deficitului bugetar ne-ar ajuta să ieşim din criză. Nimic mai fals! Dimpotrivă, aceste măsuri adâncesc puternic recesiunea, creând un decalaj de cel puţin un an şi jumătate între momentul ieşirii din criză a majorităţii ţărilor UE şi reluarea creşterii economice pozitive în România. Pentru reluarea creşterii pozitive în România este necesară adoptarea de urgenţă a unor măsuri pentru reducerea poverii birocratice a firmelor, acordarea ajutoarelor de stat, garantarea cofinanţării pentru absorbţia fondurilor europene, plata datoriilor statului faţă de firme, taxarea inversă şi altele asemenea despre care am scris şi vom scrie în continuare în broşura noastră, „Solidaritate pentru Dezvoltare”.
Vă mulţumesc!
Lia Olguţa Vasilescu: Îi mulţumesc şi eu domnului Viorel Ştefan! Vom trece la al patrulea subiect pe care l-am pregătit pentru dumneavoastră. Juriştii noştri au primit astăzi însărcinarea de a formula o plângere penală împotriva doamnei preşedinte a Camerei Deputaţilor, Roberta Alma Anastase, pentru fals, uz de fals, abuz în serviciu, plângere care urmează să fie depusă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ca urmare a votului fraudulos care s-a dat în Parlamentul României marţi, 29 iunie, când domnia sa a condus şedinţa celor două Camere Reunite. Întrucât au fost încălcate în mod flagrant prevederile regulamentului şedinţelor comune, prevederile celor două regulamente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, precum şi prevederile legii 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radio şi Societăţii Române de Televiziune, am hotărât să depunem această plângere penală. Vă voi spune şi câteva lucruri care s-au petrecut acolo şi care, din punctul nostru de vedere, au fost ilegale şi neregulamentare. În primul rând, s-a constatat că în urne, după votul celor doi preşedinţi, nu erau decât 220 de bile, or cvorumul trebuia să fie de 236 de parlamentari. Mai mult decât atât, cei care au numărat bilele au fost doar reprezentanţii puterii. După cum ştiţi, conform regulamentului celor două Camere, ar fi trebuit ca, la validarea rezultatului respectiv şi la numărarea bilelor să fie toţi membrii Birourilor Permanente, care sunt 26 la număr. Au fost doar 12 care au semnat procesul-verbal şi care au numărat aceste voturi. Din păcate, doamna preşedinte a validat acest rezultat fraudulos al votului. Nu s-a respectat nici legea 41/1991, care prevede că preşedinţii de la Radio şi de la Televiziune sunt desemnaţi de Consiliile de Administraţie. Or, după ce a fost ales domnul Miculescu la Radio şi a fost invalidat ulterior de Comisie şi de plen, ar fi trebuit să se reunească încă o dată membrii Consiliului de Administraţie, care să voteze o nouă persoană pentru a fi supusă plenului Parlamentului la vot. Acest lucru nu s-a întâmplat pentru că – nu-i aşa? – reprezentanţii UDMR trebuia să primească pachetul cu fundiţă, mai precis postul de preşedinte al postului de radio public. Pentru că a fost un şir de ilegalităţi de la cap la coadă – pe care le-aţi sesizat şi dumneavoastră – în Parlamentul României, ne-am hotărât să facem în sfârşit plângere penală. Îi anunţăm cu această ocazie pe membrii de la PDL, chiar şi pe guvernanţi, că vom depune o plângere penală de fiecare dată când vor încălca legea, pentru că nu mai acceptăm ca prima instituţie care este desemnată să apere legea şi democraţia în România, Parlamentul României, să fie sfidată de o astfel de doamnă care, iată, are şi funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor şi care se comportă în acest fel doar pentru a satisface interesele unui partid care are deja o mentalitate de gaşcă de cartier. Întrebare: Când veţi înainta această plângere penală? Lia Olguţa Vasilescu: Se lucrează la ea şi cred că săptămâna viitoare vom putea să depunem toate documentele respective. Nu vă ascund că aşteptăm şi stenograma. Este foarte curios că nu se pune pe site-ul Camerei Deputaţilor stenograma şedinţei respective. Până acum se punea a doua zi – dimineaţă, cel puţin, când am verificat eu, nu apăruse această stenogramă. Ştim de ce, pentru că s-ar fi văzut de acolo, mai ales că pe site-ul Camerei Deputaţilor nu este numai stenograma scrisă, este şi video. Sunt convinsă că au unele probleme, pentru că au spus „prezent” de la microfon pentru nişte parlamentari care nu au fost în sală în timpul votului. Va trebui să se justifice nu numai doamna Anastase, dar şi secretarul de şedinţă care a spus „prezent” pentru nişte colegi care nu erau în sală ş.a.m.d. Întrebare: Deci nu recunoaşteţi votul dat marţi! Lia Olguţa Vasilescu: Colegii noştri din Birourile Permanente din Senat şi Camera Deputaţilor au adresat deja o solicitare către domnul Mircea Geoană şi către doamna Anastase să se reia şedinţele de Birou Permanent şi, ulterior, şedinţa de plen în care să fie desemnat în mod legal preşedintele de la Radio şi, desigur, şi cel de la Televiziune, pentru că, v-am spus, sunt încălcări foarte clare – nu a fost cvorum nici la parlamentari, nici la membrii Biroului Permanent care au numărat bilele. Noi mai avem o tristă experienţă: ştim că, de regulă, cine numără voturile îşi mai pune în plus! Am păţit-o la preşedinţia României. Dar au fost încălcări succesive de regulament şi, după cum ştiţi, regulamentul şi al Senatului, şi al Camerei, şi al şedinţelor comune are rang de lege. Întrebare: Afişele pe care ni le-aţi arătat cu TVA-ul mărit, cu sărăcia, când vor fi date în ţară? Lia Olguţa Vasilescu: Pregătim o campanie cu „Lista Ruşinii”, prin care vrem să le arătăm tuturor oamenilor cine sunt parlamentarii din colegiile lor şi ce au votat la această moţiune de cenzură pe care a depus-o Partidul Social Democrat. De asemenea, încercăm să le arătăm ce înseamnă creşterea TVA la 24%, ca să ştie ce îi aşteaptă, această creştere a TVA-ului pe care, cum vă spuneam, colegii noştri de la PSD deja au atacat-o la Avocatul Poporului şi, ulterior, la Curtea Constituţională – credem că dacă se va respecta legea în ţara asta vor trebui să retragă această cotă de TVA, cel puţin până la data de 1 ianuarie, când vor veni, aşa cum e legal, cu un proiect de lege, şi numai de la data de 1 ianuarie. Vă mulţumim!
© 2008 Toate Drepturile Rezervate PSD Caras - Severin. Web Design si Optimizare by Web Design Timisoara | Harta Site |